monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Ministrul Justiției, despre Penitenciarul Gherla: Un model de foarte bună practică

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat vineri la Cluj, că e nevoie de o intervenție legislativă prin care să poată fi pusă în valoarea instituția liberării condiționate a persoanelor private de libertate.

Ea a spus că în multe cazuri judecătorii dau amânări mai puțin justificate, care fac ca instituția liberării condiționate să-și piardă sensul.

„Deținutul care lucrează la Gherla, deținutele care lucrează la multinaționalele din Cluj au beneficiul unor zile de câștig, reducere din pedeapsă. Atunci, până ajung să fie liberate condiționat... Acolo, cred eu, apare problema legislativă. Este cazul în multe situații: o persoană care muncește are un comportament bun și atunci comisia din penitenciar, din care face parte și un judecător de supraveghere, recomandă persoana respectivă pentru liberarea condiționată, când se împlinește fracția. Problema care apare și pe care o știu de la sute de deținuți cu care am discutat e că odată ajunși în fața instanței, sunt foarte multe amânări. Dacă te duci azi în fața instanței, având un raport bun de la comisia din penitenciar, primești o dată o amânare. Bun, te gândești că poate trebuie să fac ceva mai mult. Dacă primești a doua amânare, a treia, a patra oară o amânare, atunci înseamnă că avem o problemă, o problemă de legislație și de termene, probabil”, a evidențiat Prună.

Ministrul Justiției a adăugat că probabil va trebui să fie puse niște termene în acest sens, astfel încât să nu mai poată fi date amânări sine die, care „în multe situații fac ca instituția liberării condiționate să nu mai aibă sens”. „Pentru că dacă trebuie să-mi execut trei pătrimi din pedeapsă și-mi petrec restul de o pătrime din amânare în amânare, în amânare... Care înseamnă un cost pentru societate, pentru că eu trebuie să fiu transportat din penitenciar, trebuie să mă duc în fața unui judecător, există o întreagă procedură administrativă, hârtii. Toate acestea costă. Cu care scop? Cu scopul ca de fapt să ajung la pedeapsa întreagă și toate aceste amânări și plimbări prin instanță să fi fost egale cu zero. Din punctul acesta gândim niște modificări legislative”, a spus Prună.

De asemenea, ea a menționat că vor urma întâlniri pentru discuții pe această temă și cu autorii Codului Penal și al Codului de Procedură Penală.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat că Penitenciarul Gherla este un model "de foarte bună practică" în ceea ce privește dreptul și accesul deținuților la muncă.

„Am început aceste dezbateri cu privire la reformarea sistemului penitenciar, am pus în dezbatere publică un document, un plan de acțiune pe care l-am adoptat la sfârșitul lunii iunie. (...) Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, domnul Bătinaș, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aștepta de la șefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenție care lucrează la multinaționale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate și că, deși toate penitenciarele din România funcționează în același cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenție, iar alții, din păcate, nu reușesc acest lucru. Prezența mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanțe excepționale a celor de la Gherla. Am venit aici să învăț, am fost dimineață la această multinațională japoneză și le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenție care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă”, a spus Raluca Prună.

Ea a mai spus că modelul de la Penitenciarul Gherla trebuie replicat și în celelalte penitenciare.

„Încercăm să replicăm buna practică cu privire la dreptul la muncă și accesul efectiv la muncă al deținutului, așa cum se întâmplă la Gherla și în altă parte”, a completat Raluca Prună.