monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Ministerul Transporturilor spune adio Autostrăzii Transilvania? Lucrările la Nădășelu - Suplacu de Barcău şi Suplacu de Barcău - Borș, termen nedefinit de finalizare

După ce a desenat sute de kilometri de autostradă de construit în următorii ani, proiecte cuprinse și în Master Planul de Transporturi sub denumirea de ”lista lungă” sau ”scenariul optimist”, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) renunță la acestea.

La autostrăzile din România se vor face în continuare studii de fezabilitate însă, dispărând sursele de finanțare, proiectele vor fi împinse pe termen nedefinit.

Deficitul bugetar ridicat împiedică România să finanțeze proiecte cifrate la peste opt miliarde de euro, informează Digi24.ro.


Compania Națională de Investiții Rutiere din România (CNIR) îngroapă ceea ce se numește ”varianta optimistă” a Master Planului General de Transporturi (MPGT), variantă ce prevedea realizarea în următorii zece ani a nu mai puțin de 1.200 de kilometri de autostrăzi, proiecte cifrate la 13,2 miliarde euro.

Realizarea acestora ar fi fost posibilă după ce România ar fi activat în relația cu CE – Comisia Europeană o așa zisă ”clauză de reformă structurală”. Aceasta ar fi permis o depășire temporară a deficitului bugetar cu 0,5% din PIB. Banii obținuți suplimentar ar fi permis României să împrumute în jur de 4 miliarde de euro, sumă folosită pentru construirea de autostrăzi, dar și pentru alte proiecte de infrastructură de transport.

Depășirea deficitului împiedică România să acceseze clauza de reformă. Totodată se pune cruce multor proiecte de autostrăzi. Mai precis pentru acestea se va face în continuare studii de fezabilitate însă, dispărând sursele de finanțare, proiectele vor fi împinse pe termen nedefinit. Lista numită „lungă” conținea proiecte precum Comarnic - Brașov (997 milioane euro, termen finalizare 2022), Tg Neamț - Iași - Ungheni (1,12 miliarde euro, 2020), Nădășelu -Suplacu de Barcău (un miliard de euro, 2018), Sibiu - Brașov (816 milioane euro, 2020), Suplacu de Barcău - Borș (304 milioane euro, 2017), Craiova - Pitești (899 milioane euro, 2020), Inelul București (1,33 miliarde euro, 2022), Tg Mureș - Tg Neamț (2,94 miliarde euro, 2026), Ploiești - Comarnic (306 milioane euro, 2024) sau Brașov - Bacău (1,84 miliarde euro, 2026). Fără finanțarea asigurată de activarea clauzei se vor putea definitiva doar proiectele fazate din exercițiile 2007-2013 și 2014 – 2020 (loturile neterminate dintre Sibiu și Nădlac și Sebeș-Turda) și, eventual, vor putea începe timid lucrările la 1-2 autostrăzi.

Informațiile apar chiar în Master Planul General de Transporturi aprobat recent de către Guvern.

Această ”variantă optimistă” a MPGT prevedea implementarea a 18 proiecte rutiere, cifrate la 5,6 miliarde euro, finanțate din Fondul de Coeziune (FC), și a altor 29 de proiecte rutiere din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cifrate la 4,8 miliarde euro: un total de 10,4 miliarde euro.

Pentru autorii MPGT, socoteala de acasă nu pare a se potrivit cu cea din târg.

”O rezervă de siguranță trebuie păstrată astfel încât deficitul de 3% să fie respectat. Vă reamintim că deficitul bugetului de stat este prevăzut de Comisie să crească (în cazul României – n.red.) în ultima prognoză de primăvară pe 2016 la 2,8% din PIB și la 3,4% din PIB în 2017”, a răspuns CE unei întrebări adresate de Digi24.ro.

Oficialii CE mai afirmă că, până la acest moment, nu au primit nicio solicitare de activare a clauzei din partea României.

Șefii CNADNR confirmă dispariția ”variantei optimiste” cu proiecte. ”Nu mai există calupul de proiecte cu reformă (...) nu mai există o listă scurtă, o listă lungă, există doar una singură pentru că sunt oarecum comasate”, spune Cătălin Homor, director general al CNADNR.

Compania va face studii de fezabilitate pentru proiecte de autostrăzi a căror valoare va depăși cu 50% - 70% disponibilitățile financiare, va preda studiile Guvernului iar acesta va decide ce se va construi, spune Cătălin Homor.