În cel mai scump oraş din ţară, Primăria Cluj dă undă verde achiziţionării de apartamente pentru cei de la Pata Rât. Nota de plată: 2 mil. euro

Consilierii locali urmează să aprobe declanşarea procedurii de achiziţie de pe piaţa liberă a unor imobile de locuinţe cu destinaţie de locuinţe sociale.

Municipalitatea susÅ£ine că a luat această decizie după ce, anual, acordă în medie 15 locuinÅ£e sociale în condiÅ£iile în care numărul de cereri este de aproximativ 400 pe an.

“În strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 la capitolul «Clujul incluziv» se menÅ£ionează că un oraÅŸ incluziv este un oraÅŸ în care ne simÅ£im acasă, în care ne împărtăşim bucuriile ÅŸi greutăţile, iar incluziunea socială presupune asumarea responsabilităţii faţă de cei care nu reuÅŸesc să obÅ£ină resursele necesare pentru a duce un trai obiÅŸnuit. Lipsa resurselor material, locuirea inadecvată sau segregată, nivelul de ÅŸcolarizare scăzut, munca fără forme legale, dependenÅ£a de substanÅ£e sau comiterea unor infracÅ£iuni constituie factori ai excluziunii sociale. Pentru a curma acest cerc vicios sunt necesare măsuri de incluziune social integrate care să faciliteze accesul la educaÅ£ie, muncă decent, servicii sociale, servicii de sănătate, locuire decentă ÅŸi participare în viaÅ£a socială a oraÅŸului. O incluziune reală ÅŸi sustenabilă trebuie să aibă în vedere ÅŸi măsuri care să faciliteze accesul la o locuinţă adecvată pentru persoanele marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare ÅŸi excluziune socială”, îÅŸi justifică decizia Primăria Cluj-Napoca.

Toate locuinţele sociale din Cluj-Napoca sunt ocupate 100%

InstituÅ£ia mai spune că problematica locuirii este una “deosebit de dificilă din cauza fondului mult diminuat de locuinÅ£e aflate în proprietatea municipalităţii”.

“Conform datelor ultimului recensământ al populaÅ£iei (2011), în România erau 8.722.398 locuinÅ£e, din care doar 98.263 erau locuinÅ£e proprietate de stat. Conform acestor date, la nivelul judeÅ£ului Cluj exista un stoc de locuinÅ£e convenÅ£ionale de 312.886 unităţi, din care doar 2.537 se aflau în proprietatea statului. La nivelul municipiului Cluj-Napoca existau 129.837 locuinÅ£e, din care 98,1% în proprietate privată ÅŸi 1,3% în proprietate de stat. În anul 2014, stocul de locuinÅ£e din fondul public în municipiul Cluj-Napoca era de 1.554 unităţi, adică sub 1,5% din totalul de locuinÅ£e din oraÅŸ. Stocul a inclus 174 locuinÅ£e construite prin programul ANL, 1.368 locuinÅ£e sociale ÅŸi locuinÅ£e din fondul locative de stat, ocupate în proporÅ£ie de 100% ÅŸi 12 locuinÅ£e de necesitate”, transmite municipalitatea.

Conducerea Primăriei aminteÅŸte că acordă subvenÅ£ii pentru chirie persoanelor/familiilor care se află în risc de marginalizare.

“O altă alternativă la numărul redus de locuinÅ£e sociale la nivelul municipiului, raportat la numărul de cereri, este cea a achiziÅ£ionării de locuinÅ£e de la persoane fizice ÅŸi juridice (apartamente cu 1,2 ÅŸi 3 camere), cu destinaÅ£a de locuinÅ£e sociale. În acest fel, prin achiziÅ£ionarea de locuinÅ£e disparate, se evită situaÅ£ia creării unor blocuri sau cartiere întregi de locuinÅ£e sociale dedicate în exclusivitate grupurilor vulnerabile. Imobilele vor fi achiziÅ£ionate cu bani de la bugetul local”, transmite Primăria, fără a preciza câte locuinÅ£e va achiziÅ£iona sau câÅ£i bani va plăti pe aceste apartamente.

Primăria va forma o comisie care se va ocupa de negocierea, stabilirea preţului de achiziţie şi vizitarea imobilelor de locuit, iar membrii comisiei nu au voie să fie soţ/rude cu vreunul din ofertanţi sau să deţină acţiuni la aceştia.

Potrivit municipalităţii, criteriile de ierarhizare se stabilesc prin următoarele: preÅ£ul pe metru pătrat construit sau oferta în totalitate ÅŸi modalităţile de plată, suprafaÅ£a totală construită ÅŸi suprafaÅ£a utilă, amplasarea zonală a imobilului, anul construcÅ£iei, distanÅ£a faţă de un mijloc de transport, utilităţi, finisaje interioare.

“Va fi exclus din procedura de atribuire a contractului de achiziÅ£ie orice ofertant care este în stare de faliment sau nu ÅŸi-a plătit impozitele ÅŸi contribuÅ£iile de asigurări sociale către stat”, transmite Primăria.

Boc: „Nimeni nu doarme sub cerul liber”

Reamintim că la începutul lunii aprilie, zeci de persoane au fost evacuate de pe strada Vlad ÈšepeÈ™ ÅŸi au făcut scandal în Consiliul Local solicitând locuinÈ›e sociale. Ei spuneau la acea dată că degeaba subvenÈ›ionează municipalitatea chiria că nu găsesc proprietari dispuÈ™i să îi primească.

“Pe partea socială, dincolo de programul de locuinÈ›e sociale, pe care îl avem în fiecare an, anul acesta vor fi finalizate locuinÈ›ele de pe strada GhimeÈ™ului È™i vor începe altele, am introdus programe care vizează subvenÈ›ia la chirie, cred că suntem printre puÈ›inii din România care aplicăm acest program. Vedem dificultăți în implementare. În primul rând, să È™tie lumea că dacă apelează la acest program pentru a subvenÈ›iona chiria cu până la un maxim de 1.400 de lei, nu este exclus de la programul de locuință socială. În bugetul pentru 2019 vom avea 2 milioane de euro pentru achiziÈ›ionarea de locuinÈ›e sociale, altele decât cele care se construiesc pe fonduri publice. De peste 10 ani, locuinÈ›e ANL nu se mai construiesc în oraÈ™. Astăzi, nimeni nu stă sub cerul liber. Toată lumea are acces la un serviciu sanitar, la un acoperiÈ™, la masă, în cele două locaÈ›ii, Prison Fellowship È™i locaÈ›ia noastră de pe DragoÈ™ Vodă. Cei evacuaÈ›i beneficiază de un punctaj suplimentar pe lista de locuinÈ›e sociale pe 2019”, le-a transmis, la acea dată, primarul Emil Boc celor evacuaÅ£i.

Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară

Potrivit ultimelor date imobiliare, la Cluj-Napoca, locuinÈ›ele disponibile spre vânzare s-au apreciat luna trecută cu 1,4%, ajungând la 1.590 de euro pe metru pătrat util (față de nivelul de 1.568 de euro pe metru pătrat util valabil la sfârÈ™itul lunii anterioare). Pe ambele segmente de piață analizate au fost resimÈ›ite creÈ™teri, însă acestea au fost inegale: apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,4% (de la 1.587 la 1.593 de euro pe metru pătrat), iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidenÈ›iale cu 2,5% (de la 1.549 la 1.588 de euro pe metru pătrat).