monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Mizerie, râu secat, brazi arși în zona Padiș: „Nu e nevoie ca locul să devină un bâlci infect!”

La începutul acestui an s-a anunțat interzicerea campării în Poiana Glăvoi, loc cunoscut iubitorilor de munte sub denumirea La Grajduri, din cauza mizeriilor și a gunoaielor din zona respectivă.

Mizerie, râu secat, brazi arși în zona turistică Padiș: „Nu e nevoie ca locul să devină un bâlci infect!”

Intenția a fost să lase poiana să respire si de a găsi o variantă de camping responsabil și curat. De asemenea, s-a dorit stoparea comerțului și a extinderii construcției de tarabe, cât si punerea lor în legalitate, deoarece sunt ilegale, din toate punctele de vedere, afirmă Raul Ionuț. Imediat după luarea acestei inițiative, toată lumea a vizat administrația Parcului Apuseni. Turiștii s-au revoltat, au trecut peste bariere, panouri și restricții și și-au revendicat dreptul de ,„iubitori de natură”, avertizează clujeanul indignat.

„Vă rog să vedeți pozele. Consecințele sunt evidente. Și mai multe tarabe ilegale s-au construit. Plastic, gips, fier, cuie, peturi, hârtii, iar plastic. Pe panoul cu regulile Parcului Natural, un comerciant și-a bătut în cuie reclama. Aroganță mioritică. Râul e secat, iar unde mai e un ochi de apă, e poluată de reziduurile comercianților. Toalete puse pe firul apei. Pădurea plină de mizerii. Brazi arși, brazi tăiați. Fum”, se arată într-un mesaj pe pagina de Facebook a lui Raul Ionuț.

Mai nou, spune clujeanul, în acele construcții ilegale s-au amenajat și camere, iar proprietarii oferă cazare. „Condiții nu există, nici pubele, nici toalete. Fiecare își rezolvă deșeurile cum poate, în natură”, dezvăluie Raul, amintind de cazul Cabanei Cetățile Ponorului, care își deversa apa menajeră și reziduurile chiar în râul ce intră în Peștera Cetățile Ponorului.

„Problema nu este că se campează!”

„Ca să evităm discuții inutile, problema nu e că se campează”, afirmă clujeanul. Administrația Parcului a propus de mai multe ori o reglementare a activităților din zonă, cu scopul de a proteja zona de poluare și de a conserva oarecum structura și naturalețea locului. Au existat chiar proiecte concrete de eco-camping, au fost semnate contracte cu firme de consultanță, pe care Primăria Pietroasa nu le-ar fi respectat însă.

„Orice proiect spre un turism normal, curat și responsabil este respins de Primăria Pietroasa, proprietarul locului. Proprietarii tarabelor sunt oameni ai primarului și trec peste orice regulă sau decizie, sfidând somațiile Administrației Parcului de ani de zile. Administrația publică locală nu numai că nu intervine, ci susține, în mod direct și indirect, problema în cauză”, susține Raul Ionuț.

„Nu deranjează pe nimeni prosperitatea nimănui. Deranjează mizeria, poluarea, insalubritatea, dezordinea. Nu, nu e ceva specific pentru Padiș să îți faci nevoile în pădure. Nu, nu e nevoie ca zona să ajungă un bâlci infect, la fel ca și la Bâlea Lac sau Peștera Urșilor. Se poate și curat, organizat. Dovada sunt campingurile vecinilor noștri din Muntenegru, Albania, Croația”, mai spune clujeanul.

CITEȘTE ȘI: Cum comentează Administrația Parcului Natural Apuseni distrugerea zonei Padiș

CITEȘTE ȘI: Dacă se vrea, se poate. Soluții de compromis pentru zona turistică Padiș