monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj, care tratează acum pacienții cu COVID-19, a început prin a trata infecțiile cu holeră

Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca este instituția medicală de bază în aceste vremuri pentru tratatea pacienților infectați cu coronavirus.

Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj, care tratează acum pacienții cu COVID-19, a început prin a trata cazurile de holeră

Unitatea medicală a apărut însă în urmă cu aproape 130 de ani, tot în vremuri de restriște. Mai exact, în vremea uneia dintre epidemiile de holeră.



Măsuri în vremea holerei, asemănătoare ca cele luate în vremea COVID-19

În perioada 1872-1873 a avut loc epidemia cu durata cea mai lungă și cu cele mai grave consecințe demografice. Măsurile care s-au luat în acea perioadă, în urmă aproape 150 de ani au fost asemănătoare cu cele pe care autoritățile le-au luat și acum, în cazul epidemiei de coronavirus.

„Sunt difuzate instrucţiuni indicând măsurile ce trebuiau luate, care se refereau la modul de îngrijire al bolnavilor, la precauţii alimentare şi condiţii de locuire, "cumpătarea" în alimentaţie, consum de băuturi, precum şi aerisirea şi curăţenia locuinţelor fiind considerate ca esenţiale. Demersul autoritătilor este facilitat de o oarecare experienţă în organizarea teritoriului în caz de holeră datorită epidemiilor anterioare, Alături de instrucţiuni referitoare la profilaxia şi tratarea bolii sunt prezente măsuri sanitaro­ poliţieneşti foarte stricte ce ţineau de dezinsecţia gărilor, restaurantelor, locurilor publice înainte de apariţia bolii, a rampelor de gunoi şi a canalelor după apariţia ei. Este solicitat şi sprijinul preoţilor în asistarea bolnavilor şi distribuirea medicamentelor în locurile unde nu existau medici şi farmacii. O dată cu creşterea letalităţii sau dacă apăreau frecvent cazuri de morţi subite, teritoriul administrativ respectiv urma să fie carantinat trimţându-se acolo personal sanitar suficient. Autorităţile locale erau obligate să raporteze din opt în opt zile despre evoluţia epidemiei pe baza unui formular dat”, se arată în studiul „Consideraţii asupra epidemiei de holeră din 1873 în Transilvania”.

Din arhive rezultă că holera a ajuns în Cluj în data de 18 iunie, în ciuda măsurilor de carantină luate de celelalte țări și a luat 16 vieți în doar trei zile.


Marea epidemie, învățătură de minte pentru clujeni


Potrivit istoricilor, spitalul s-a ridicat în eventualitatea izbucnirii altor epidemii.


„În eventualitatea izbucnirii unor epidemii s-a făcut acest spital mai târziu pentru că se știa că holera era o epidemie care înlocuise ciuma, care a fost prezentă și în Cluj. Spitalul a fost terminat la începutul seclului XX”, a spus Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie.


Un spital pentru boli contagioase


Prima unitate sanitară destinată internării și tratării bolnavilor cu diverse boli contagioase, s-a constituit în Cluj în anul 1892 în condiții deosebite, întrucât în anul 1888 Europa a fost bântuită de o epidemie de holeră, care a cuprins și Clujul prin 1890.
În fața acestei situații grave, Ministerul de Interne și Direcția Sanitară a Muncii din acele vremuri au dispus constituirea de urgență a unui spital destinat izolării și tratării cazurilor de holeră, la periferia Clujului. Spitalul se compunea din două barăci construite din bârne de lemn și avea 115 paturi, deservind Clujul și o mare parte a Transilvaniei și se numea „Spitalul de holeră”.


„Spitalul de coronavirus”

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca se află în prima linie în lupta anti COVID-19, fiind unul dintre cele 52 de unități unități medicale, care pun la dispoziție aproximativ 8.000 de paturi pentru cei afectați de virusul COVID-19.
La data publicării acestui articol fiind internați 101 pacienți confirmați cu COVID-19, din totalul de 148 de la nivelul județului.

Citește și:

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, în prima linie în lupta anti COVID-19