monitorulcj.ro Menu

Economie

6 din 10 oameni de afaceri sunt dispuşi să aducă forţă de muncă din străinătate

Criza de pe piaţa forţei de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcţii, industria prelucrătoare, retail şi servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini, iar 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forţă de muncă din afara ţării, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain, conform unui comunicat de presă al companiei.

Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, reprezintă o soluţie pentru economia românească, consideră majoritatea celor chestionaţi. Întrebaţi cum văd intenţia autorităţilor, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această soluţie, iar restul nu au oferit un răspuns. 62% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să angajeze forţă de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulţi dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forţă de muncă din sectoarele aflate pe creştere.

Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenţi cred că românii plecaţi la muncă în Occident se vor mai întoarce în ţară, astfel că, în condiţiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forţei de muncă din alte ţări, la fel cum fac toate ţările din UE.

"Germania, Franţa, Spania, Italia au înţeles că economiile lor au nevoie de forţă de muncă tânără, activă. Până şi Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condiţiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste", arată concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.

Întrebaţi care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenţi au indicat construcţiile, 54% - industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% - sectorul serviciilor.

"Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o soluţie pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condiţiile în care reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii. Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenţii au declarat, în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova sau din ţările africane, francofone'', arată rezultatele barometrului.

Întrebaţi care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenţi au indicat-o pe cea lingvistică - faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) şi cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.

"Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepţie - cea a forţei de muncă din Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru firmele româneşti. Obiceiurile, tradiţiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social în unele cazuri diferit faţă de cel al românilor şi absenţa unei legislaţii care să le asigure străinilor o integrare optima în societate (dreptul la cetăţenie, asigurarea medicală, accesul la educaţie, accesul la creditare etc. ) generează, în continuare, multe semne de întrebare", arată barometrul Frames & Train Your Brain.

O altă întrebare a vizat interacţiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenţi au declarat că au avut contact cu angajaţii străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesionişti, serioşi şi focusaţi pe muncă.

"Este vorba, în primul rând, de specialiştii străini detaşaţi în România şi care activează, în general, în poziţii de conducere în companii. Un alt contingent important, la care fac referire cei chestionaţi, îl reprezintă angajaţii proveniţi din Republica Moldova şi Bucovina, tot mai mulţi în ultimii ani, şi care au ajuns să reprezinte un număr semnificativ în multe companii din marile oraşe. Un alt segment de muncitori străini menţionat de respondenţi este reprezentat de muncitorii din sectorul construcţiilor şi din servicii precum restaurante şi hoteluri, despre care cei mai mulţi au avut cuvinte de laudă şi apreciere", se mai spune în barometru.

Interesant este şi faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român şi unul străin, peste 60% dintre respondenţi au indicat drept principale criterii de selecţie profesionalismul, experienţa, seriozitatea şi nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenţi au indicat naţionalitatea.

Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forţă de muncă de calitate.

"O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse, este primordială în acest domeniu. Asigurarea unei legislaţii coerente de admisie şi a unor mecanisme administrative care să asigure o integrare reală a muncitorilor străini este esenţială în acest demers, de la documentele de şedere, la accesul la servicii publice, educaţie, sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea celor chestionaţi au indicat faptul că statul român trebuie să dezvolte o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în ţările de origine, prin dezvoltarea unor facilităţi precum cele de locuit, burse, asigurări sociale etc. Într-o economie globală, în care competiţia pentru forţa de muncă este tot mai acerbă, România este necesar să vină cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă solicitate de mediul privat'', se mai spune în Barometrul citat.

Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eşantion de 250 de respondenţi din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajaţi). Metoda folosită a fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%). În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti. Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.

Principalele ţări de origine pentru străinii prezenţi în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%). Peste 40% sunt prezenţi în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.