monitorulcj.ro Menu

Politică

Preşedintele PMP Cluj, Cristian Lungu: “Clujul devine gri în fiecare primăvară“ FOTO

Președintele Partidului Mișcarea Populară atrage atenția Primăriei Cluj-Napoca în legătură cu deszăpezirea străzilor din municipiu. Sarea amestecată cu nisip folosite drept soluție antiderapantă are efecte negative nu doar asupra carosabilului, ci şi asupra mediului, spune parlamentarul.

Senatorul Vasile-Cristian Lungu susține că ideea verificării materialelor antiderapante i-a venit datorită faptului că, în multe orașe ale lumii, unde iernile sunt mai grele decât în România, în momentul în care zăpada s-a topit, străzile rămân curate. În județul Cluj însă, lucrurile nu stau la fel. Explicația constă în folosirea clorurii de calciu în alte țări, iar în cazul nostru, a nisipului.

Președintele PMP a trimis mai multe cereri în baza legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, iar răspunsurile au arătat că în iarna 2017-2018 nu s-a folosit deloc nisip pentru deszăpezire. Cu toate acestea, realitatea este alta, spune acesta. Imaginile fotografiate în luna martie și aprilie dovedesc că o mare parte din componența materialului antiderapant o ocupă nisipul.

Senatorul Lungu invocă și chestiuni ce ţin de aspectul carosabilului, deoarece nisipul este greu de îndepartat după trecerea iernii, acesta creând un aspect estetic neplăcut străzilor din Cluj-Napoca: “Dacă dorim să avem străzi la fel de curate ca în Europa, trebuie să oprim deîndată folosirea  nisipului ca soluție tehnică pentru deszăpezire şi să ne aliniem standardelor europene şi atunci când vine vorba despre deszăpezire.”,  susține senatorul.

Potrivit art. 67 din Regulamentul Serviciului de Salubrizare a Municipiului Cluj-Napoca adoptat prin hotărârea HCL 350 (2015): “utilizarea clorurii de sodiu împreună cu nisip sau alte materiale care prin acțiunea de împrăștiere pot produce deteriorări prin acțiunea abrazivă ori prin lovire si/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă”.

În București, dar și în alte localități ale României, clorura de calciu lichidă a fost deja folosită pe parcursul ultimilor 3 ani, iar rezultatele sunt evidente. Odată cu ploaia, resturile de antiderapant se scurg în canalizarea publică, pe care nu o inundă precum nisipul.