monitorulcj.ro Menu

Sănătate

INTERVIU - Conferenţiar Dr Angela Butnariu, medic pediatru: „Avem obligaţia să îi lămurim pe părinţi ce înseamnă vaccinarea”

Angela Butnariu

Dr. Angela Butnariu este unul dintre cei mai îndrăgiţi medici pediatri clujeni. Este medic primar pediatru, având şi specialitate de cardiologie şi supraspecializare în pneumologie pediatrică.

Are o experienţă de peste 20 de ani în această ramură a medicinei şi mai ales iubeşte copiii. Tinerilor studenţi care vor să urmeze pediatria le recomandă să studieze şi să o facă cu plăcere “pentru că pacientul acesta, copilul, merită să faci pentru el tot ce poţi tu ca medic şi poţi cu atât mai mult, cu cât eşti mai bine instruit”.

Angela Butnariu explică de ce părinţii trebuie să îşi vaccineze copiii, care sunt principalele boli de care suferă cei mici mai ales în acest sezon şi de ce obezitatea în rândul copiilor este tot mai frecventă.

Reporter: De ce aţi ales această specializare şi mai ales de ce aţi ales să lucraţi cu copiii ?

Dr. Angela Butnariu: Am ales să fiu pediatru pentru că mi s-a părut cea mai frumoasă specialitate. Sunt câteva argumente logice pentru a susţine acest lucru. În primul rând, copilul, cu mai mult sau mai puţin ajutor din partea doctorului, se reface şi se vindecă, cu excepţia cazurilor în care vorbim de boli extrem de grave, incurabile. Fiind un organism tânăr, copilul evoluează spre vindecare şi recuperare mai uşor şi mai bine decât un adult.

De asemenea, cu copiii poţi să relaţionezi perfect, au naivitatea, sinceritatea şi drăgălăşenia aceea a lor şi toate astea contează în relaţia cu doctorul.

Poate ar mai fi de zis că am avut profesori extraordinari care au contribuit foarte mult la formarea mea. Fără îndoială existenţa acestor mentori a contat foarte mult, iar aici vreau să îi menţionez pe profesorul Aurel Chişu, profesorul meu de pediatrie din timpul facultatii şi totodată pe Paula Grigorescu Sido care a fost profesoara mea de pediatrie şi modelul meu.

Care sunt cele mai frecvente boli de care suferă copiii, cei mici şi cei mai mari?

Copilul mic are o patologie specifică. La cel mic vorbim de patologiile acute, în primul rând, boli acute respiratorii, iar acum, în acest sezon, cele mai frecvente sunt tot felul de viroze şi bolile digestive acute- enterocolite date de virusuri.

Obezitatea poate fi o patologie frecventă a copilului de vârstă mică, dar mai ales a copilului de vârstă mare, mai exact, patologia cu exces de greutate aparţine şcolarilor sau preşcolarilor. Îngrijorător de mulţi copii sunt etichetaţi ca fiind obezi. Până la 25, 30, 35% dintre copiii şcolari au exces ponderal, potrivit unor studii. Dar nu aceasta este patologia cea mai frecventă în cazul copilului mare. Aceasta este dominată de o serie de boli cronice din care multe sunt respiratorii cum ar fi astmul bronşic. Se consideră că din 100 de şcolari, 7-8 pot avea astm bronhic. Mai există patologia malformativă congenitală care generează complicaţii severe.  

Pentru că aţi vorbit de obezitate în rândul copiilor, cât de mare este tentaţia dulciurilor, în supermarketuri şi nu numai există o varietate. Cât de sănătoase sunt?

Există o ofertă foarte mare de dulciuri. Aşa este. Nu e în regulă ca un copil să consume multe, pentru că va avea senzaţie de saţietate  precoce, şi în consecinţă o dietă dezechilibrată şi nesănătoasă, care poate conduce la obezitate, aşa cum spuneam. Începem să ajngem din urmă ţările care sunt mai dezvoltate decât noi, să avem copii obezi, ceea ce la ei era specific acum 20-30 de ani aproximativ. Şi sedentarismul în rândul copiilor este o cauză a obezităţii lor. Sigur că mulţi părinţi  îşi orientează copiii înspre diferite sporturi, dar nu toată lumea îşi permite acest lucru sau nu toţi sunt conştienţi de efectele benefice ale mişcării. Cei care nu îşi permit pot să meargă cu bicicleta, să alerge.

Aţi menţionat astmul bronşic, de care parcă toţi mai mulţi copii suferă. Ce este şi care sunt cauzele lui?

În primul rând astmul e o boală pulmonară cronică alergică şi contactul copilului cu diverşi alergeni inspiratori din mediu e mult mai mare în oraşe, în mediile poluate, deci poluarea este incriminată. Pe urmă, fiind o boală alergică, este incriminat polenul, în sezonul de polen, astmaticii pot declanţa crize. Apoi mai este un alergen  important şi anume acarianul din praful de casă. Acarienii sunt responsabili în mare măsură de declanşarea crizei astmului. Dar astmul nu apare la oricine, dacă nu există un teren genetic. De asemenea, există o aşa zisă teorie igienică potrivit căreia cu cât păstrezi condiţii mai grozave de igienă, cu atât neşansa să dezvolţi asemenea boli este mai mare. Igienizarea excesivă poate să reprezinte un factor nefavorabil pentru declanşarea unui astm bronşic. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne lăsăm copiii murdari, igiena este necesară.

De ce aleg unii părinţi să nu îşi vaccineze copiii?

Este o atitudine complet greşită, e împotriva copilului. Nu poţi să fii tu, ca părinte duşmanul propriului copil, vaccinarea nu are riscuri pentru sănătatea copilului, dimpotrivă, vaccinarea este obligatorie dacă eşti un părinte responsabil. Ce este vaccinarea? Înseamnă stimularea unei producţii de anticorpi faţă de anumiţi  microbi sau virusuri, care conferă copilului o rezistenţă la boală. Pe părinţi nu îi putem obliga să îşi vaccineze copiii, dar avem obligaţia să îi lămurim ce înseamnă vaccinarea. De exemplu, până nu s-a introdus vaccinarea antipoliomielitică, au fost foarte mulţi copii care au dezvoltat boli neurologice cu paralizii şi pareze, care au rămas handicapaţi motori pe viaţă. De asemenea, şi să nu îţi vaccinezi copilul împotriva rujeolei este extrem de grav. Chiar acum am internat un copil nevaccinat care a făcut rujeolă şi a avut multe complicaţii, un copil care era să se piardă. Numai multă perseverenţă a medicilor şi norocul l-au salvat.

Există o legătură între vaccinare şi autism, s-a tot vorbit despre asta în ultima vreme ?

Din punct de vedere ştiinţific nu s-a putut face nicio dovedă că există o relaţie directă între vaccinare şi autism. Sunt mai mult speculaţii. Totdeauna beneficiul vaccinării întrece cu mult riscul complicaţiilor. Sunt speculaţii nefodate stiinţific, faţă de care s-au făcut cercetări şi cu argumente ştiiţifice foarte credibile s-a dovedit că nu există o relaţie între vaccinare şi autism sau altă patologie din sfera aceasta. Mai trebuie spus că sunt părinţii acum care încearcă să recupereze vaccinurile, şi mă bucură acest fapt, tot mai mulţi devin conştienţi de importanţa vaccinului.

Ce le recomandaţi studenţilor care vor să urmeze pediatria?

Avem medici rezidenţi de pediatrie, oameni care deja şi-au exprimat opţiunea pentru această specializare. Îmi sunt foarte dragi, vin cu speranţe foarte multe, cu entuziasm, cu multe iluzii, doresc să înveţe şi să facă pediatrie, dau maximum şi au chiar o viaţă de sacrificiu. Tinerii doctori ştiu la ce se angajează, în dorinţa de a învăţa. Le recomand să studieze şi să o facă cu plăcere pentru că pacientul acesta, copilul, merită să faci pentru el tot ce poţi tu ca medic şi poţi cu atât mai mult, cu cât eşti mai bine instruit.

Şi pentru că discutăm despre colegi – este foarte importantă stabilirea unor relaţii colegiale, armonice. Dacă aşa stau lucrurile între mentori şi discipoli, nu întotdeauna este aşa mai ales între cei cu mai multă experienţă, exprimându-mă soft, eufemistic. Invidia medicorum pessima est.